Summitul de la Sibiu – perspectiva Victoriei, masterandă la Centrul de Studii Europene, UAIC Iași

Victoria Mihai
studentă an II, master,
Centrul de Studii Europene,
Universitatea  ”Al.I.Cuza” Iași
Stagiar practică la Europe Direct Iași

Ziua Summit-ului de la Sibiu a fost o zi istorică atât pentru România, cât și pentru acest frumos oraș medieval, având în vedere că a fost prima reuniune a Consiliului European pe care România a avut șansa să o găzduiască, orașul Sibiu devenind astfel, pentru o zi,  Capitala Europei. Această întâlnire a oficialilor europene s-a desfășurat, totodată, într-o zi reprezentativă pentru un asemenea eveniment de amploare, și anume, 9 mai, Ziua Europei.

Acest eveniment de o importanță majoră pentru România a unit cei mai influenți politicieni din Uniunea Europeană, la acesta participând pe lângă liderii europeni și președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, președintele Consiliului European, Donald Tusk, și președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, care au fost întâmpinați de către români cu aplauze și lozinci de susținere pro-europene,  fapt care a creat o atmosferă plăcută în Piața Mică din Sibiu. Acest moment i-a inspirat și i-a determinat pe liderii europeni să meargă prin mulțime pentru a saluta, a da mâna și a face fotografii cu persoanele care i-au întâmpinat cu atâta încântare.

Principalul scop al reuniunii informale a Consiliului European de la Sibiu a fost punerea în discuție a viitorului Uniunii Europene, asta în contextul Brexit-ului, cât și a alegerilor europarlamentare care se desfășoară la sfârșitul lunii mai în statele membre ale UE.

La această reuniune, liderii europeni și-au propus să discute despre provocările actuale cu care se confruntă Uniunea și să stabilească orientările acesteia pentru următorii ani, cu accent pe prioritățile Agendei Strategice a Uniunii pentru perioada 2019-2024.

Totuși, reuniunea liderilor europeni nu a rămas atât de solidă din punct de vedere a deciziilor sau discuțiilor care au fost abordate, fiind mai mult un schimb de opinii si cuvântări ale oficialilor europeni, prin care s-au angajat să rămână uniți, să-și protejeze cetățenii, să caute soluții comune împreună și să respecte așa valori precum democrația, echitatea și statul de drept.

Summit-ul de la Sibiu a lăsat amprenta sa, prin semnarea Declarației cu privire la viitorul Uniunii Europene, care include 10 puncte și indică intențiile următoarei agende strategice ale UE după alegerile parlamentare europene, fiind mai mult niște declarații orientative, decât concrete. Prin urmare, semnificația Summit-ului a fost diminuată foarte mult din cauza faptului că în loc de relansarea UE, a fost lansată o declarație generală privind zece principii viitoare pe care ar trebui să se bazeze Uniunea în viitor.

Așadar, Summit-ul de la Sibiu nu va rămâne probabil în istorie ca o piatră de temelie semnificativă, deoarece nu a relansat UE ca un proiect al celor 27 de state membre și nu a prezentat o nouă viziune pentru viitorul UE, așa cum se preconiza, deciziile strategice importante urmând a fi luate abia după alegerile europene.

Importanța Summit-ului constă în atenția deosebită care a fost acordată noțiunilor de apărare comună europeană, o mai bună integrare și cooperare europeană, susținerea statului de drept și a bunei democrații, chiar dacă fără a furniza indicatori clari referitor la foaia de parcurs a UE pentru îndeplinirea acestor obiective.

Iar pentru România, ca țară care exercită Președinția Consiliului Uniunii Europene, Summit-ul de la Sibiu a creat un context favorabil de promovare a imaginii țării și de consolidare a importanței acesteia pe plan internațional, prin faptul că a readus România în atenția presei, aceasta devenind centrul dezbaterii privind viitorul Uniunii Europene, fiind reflectat acest eveniment în presa din toate ţările europene.

Summit-ul de la Sibiu a pus în valoare principiile de bază, a reiterat dedicarea liderilor europeni de a lucra împreună și de a căuta soluții comune, în scopul acestui proiect comun – Uniunea Europeană și, totodată, ceea ce nu este puțin de apreciat, au promis să facă față – împreună – provocărilor cu care se confruntă UE.