Evenimentul ”Alfabetizarea media și mediul online – cum recunoaștem știrile false și cum combatem dezinformarea?”

Pe 10 aprilie am avut plăcerea și ocazia să particip, în calitate de studentă la master în an terminal la Centrul de Studii Europene, programul Studii Europene, la evenimentul ”Alfabetizare media și mediul online – cum recunoaștem știrile false și cum combatem dezinformarea?”, organizat de Biroul Parlamentului European în România, cu sprijinul organizației non-guvernamentale Școala de Valori și al Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Pentru mine, a fost o experiență foarte valoroasă, dar și interactivă în același timp, care mi-a oferit o perspectivă mai clară a ceea ce înseamnă mediul online, dar și cum putem naviga în mod critic și informat în spațiul digital, având și posibilitatea de a învăța noi concepte asupra alfabetizării media.

Pentru început, formatoarea Galina Manole, reprezentantă a Școlii de Valori, ne-a vorbit despre cele patru valori fundamentale care nu ar trebui să lipsească din caracterul personal al nimănui, acestea fiind autenticitatea, libertatea, curajul și responsabilitatea, care de altfel au scopul de a ghida tinerele persoane și elevii în formarea unui discernământ sănătos în fața informațiilor generoase din mediul digital. Doamna Pruteanu Ioana, coordonatorul meu de practică de la centrul Europe Direct din Iași ne-a vorbit despre ce este de fapt Uniunea Europeană și ce înseamnă ea în cadrul alfabetizării online, răspunzând și la întrebarea ce este cetățenia digitală.

De asemenea, am avut bucuria să o cunosc și să o ascult pe Francesca Cristea, delegat de tineret la Uniunea Europeană, care a abordat minuțios cât de important este rolul tinerilor la nivel european pentru a combate dezinformarea, dar mai ales la nivel național în România, iar Cristina Vameșu, este psiholog specializat în psihologie educațională, care a oferit informații valoroase despre impactul psiho-emoțional al populației în cazul expunerii frecvente la informații ce ne manipulează și la știri false.

Evenimentul a fost structurat într-un mod dinamic, astfel încât am avut unele momente de reflecție individuală, dar și lucru în echipă și discuții de grup, urmate de prezentări interactive. Am discutat în principal despre creșterea nivelului de conștientizare privind dezinformarea mai ales în rândul tinerilor. Pentru început am pus accent pe dezvoltarea a ce înseamnă, de fapt, alfabetizarea media și cât este de necesar să ne dezvoltăm gândirea critică pentru a putea face diferența dintre știrile false de pe online, sau cele verificate.

 Am aflat cum funcționează mecanismele prin care se propagă dezinformarea în masă în spațiul online, dar și cum putem recunoaște sursele neverificate, și ce impact pot avea asupra noastră.

Exercițiul de determinare a inteligenței artificiale de pe imaginile prezentate a fost foarte binevenit, datorită faptului că, odată cu dezvoltarea tuturor programelor de inteligență artificială este foarte greu să identifici un fals de o sursă corectă și validă, mai ales că elementele care diferențiază conținutul sunt foarte puține, totuși, prin munca în echipă am evidențiat rapid elementele ce făceau diferența pentru a fi o imagine adevărată. Un accent important a fost pus pe responsabilitatea pe care fiecare individ ar trebui să o manifeste în raport cu conținutul pe care în consumăm sau pe care îl distribuim altora. Importanța educației în mediul online este necesară, inevitabil pentru a forma cetățeni activi și conștienți, care își cunosc drepturile fundamentale, dar și obligațiile.

S-au desfășurat 2 teste rapide, le-aș spune mai curând jocuri interactive, pentru că, deși erau informații valoroase au fost transmise într-un mod foarte ușor, clar și concis, unde am avut de oferit răspuns la întrebări ce țin de Uniunea Europeană, Parlamentul European, dar și cultura și aria de divertisment a statelor membre.

Dialogul pe care l-am avut cu invitații, dar și cu participanții de la eveniment ne-a încurajat, ca tineri, să dorim să ne implicăm mai mult în societate, pentru a promova adevărul, transparența în folosul nostru și al comunității noastre, folosindu-ne de valorile discutate anterior, unde curajul și autenticitatea reprezintă mai metaforic o busolă în lupta cu dezinformarea și manipularea din media.

Un moment important în timpul evenimentului consider că a fost și discuția amplă despre conceptul de cetățenie digitală, care ne-a provocat să reflectăm asupra cunoștințelor dobândite până la momentul actual și să reflectăm asupra modului în care alegem să ne raportăm la informațiile pe care le întâlnim zilnic, dar și asupra prezenței noastre în mediul online. Ca să ofer un concept clar al cetățeniei digitale, în primul rând e important să înțelegem că aceasta nu se rezumă doar la utilizarea tehnologiei, ci mai curând este un complex de competențe, de valori care ne definește comportamentul pe care îl avem în mediul online.

Ulterior, în cadrul unui atelier interactiv, ne-am grupat pe echipe, astfel încât să evidențiem că suntem o comunitate unită și am primit sarcina de a defini unele concepte, dar și a diferenția termenii fundamentali pentru a înțelege acest concept al dezinformării, aceștia fiind termenii de manipulare, dezinformare, opinie și informație verificată.

Acest exercițiu a contribuit la capacitatea noastră de a face distincția dintre fapte și percepțiile personale, făcându-ne să ieșim din zona de confort și să ne punem întrebările esențiale pentru a înțelege surse de informație și intenția din spatele mesajelor ce sunt transmise în online. A fost interesant să observ că, deși foarte mulți participanți foloseau acești termeni în conversațiile de zi cu tine, totuși au unele semnificații mai precise și trebuie făcute diferențele, care pot avea un impact major asupra modului în care ne raportăm la realitatea în care trăim.

După etapa de clarificare a conceptelor inițiale și a definirii termenilor, am trecut la dezbateri de grup, unde fiecare echipă și-a pus în practică noile înțelegeri asupra acestor concepte, dar din diferite perspective. A fost un exercițiu viu în care ne-am confruntat ideile într-un mod constructiv, aducând argumente pentru fiecare, dezbaterea ne-a oferit ocazia de a ne exprima, dar și oportunitatea de a învăța de la ceilalți.

Pentru partea a doua de discuții, atenția ne-a fost îndreptată către identificarea unui set de măsuri concrete care ar putea preveni și combate fenomenul dezinformării, prelucrate inițial la nivel de echipă, apoi la nivel comunitar. Unele dintre soluțiile pe care le-am evidențiat erau simplu, probabil deja cunoscute, dar care sunt foarte eficiente, precum este verificarea unei surse înainte de a distribui acest conținut, să utilizăm platforme de fact-checking, dar și dezvoltarea gândirii critice pentru a putea evidenția cu ușurință un fals de o știre validă. Am pus un mare accent și pe importanța implicării persoanelor mai vulnerabile, fie aceștia copii sau vârstnici, care nu sunt familiarizate cu rețelele digitale, dar care la fel merită să fie informați calitativ și transparent.

Am evidențiat ideea că responsabilitatea pe care o avem ca tineri nu este dată doar pentru a ne proteja personal de un fals, ci mai curând de a extinde măsurile la nivelul comunității din care facem parte, contribuind astfel la formarea unei societăți sănătoase în online, a persoanelor care pot identifica falsurile, fiindcă combaterea dezinformării vine mai curând ca o etapă colectivă ce presupune muncă în echipă, solidaritate, dar și spiritul civic pentru a face bine altora fără a avea vreun beneficiu.

Acest atelier a fost cea mai relevantă parte a evenimentului, dar și cea mai transformatoare, am reușit să evidențiem conceptele teoretice într-un mod foarte concret, iar discuțiile pe care le-am abordat ne-au făcut să înțelegem că de fapt alfabetizarea media este mai curând un exercițiu pentru o responsabilitate socială, care ar trebui să cuprindă implicare activă, dar și construirea unei lumi digitale eficiente și sănătoase.

În cadrul evenimentului, am abordat și posibile riscuri ale utilizării mediului online, enumăr aici bullyingul online, phishing-ul, atacurile cibernetice, clickbaitul și încălcarea GDPR. Am discutat despre fiecare în parte și ce riscuri presupune, unele riscuri sunt încercările frauduloase de a obține date personale ale persoanelor prin diferite mesaje suspecte, apeluri telefonice necunoscute, atragerea atenției prin titluri care incită ură, dar care nu fac decât să includă în eroare consumatorul. Protejarea datelor personale îi revine GDPR, care își sumă toate riscurile în cazul infiltrării unor date în mediul online. Dacă vorbim despre bullying-ul în online, acesta este foarte des întâlnit, având mai curând efecte psihologice foarte grave, mai ales pentru tinerii care sunt dezorientați.

Evenimentul a fost încheiat într-un mod foarte pozitiv, pentru că ne-am axat pe ceea ce înseamnă starea de bine în mediul digital și cum o putem promova. Este esențial să existe un echilibru între viața din online și cea offline, iar cea offline să aibă întotdeauna prioritate. Pentru final am propus măsuri eficiente pentru a preveni oboseala cronică digitală și anume luarea pauzelor regulate de la ecran, stabilirea unui timp de utilizarea, dar și identificarea unor activități suplimentare în mediul offline pentru a fi implicați în continuă dezvoltare și mișcare, benefică stării noastre de bine.

Evenimentul a culminat cu mulțumiri organizatorilor și înmânarea certificatelor de participare persoanelor aflate la eveniment, unde ne convingem încă o dată că prin sprijinul Uniunii Europene se pot face lucruri frumoase și la noi acasă.

Pentru mine, participarea la acest eveniment m-a făcut să conștientizez mai mult, cât de rapid s-a dezvoltat și a avansat lumea digitală, fiind prinsă în mrejele manipulării aproape la fiecare pas, mai ales dacă nu ești conștient de riscurile pe care le impune manipularea și falsurile online, astfel este foarte important să nu rămânem indiferenți asupra acestui fenomen. Mi s-a oferit inspirația de către membrii organizatori, care pe lângă faptul că au transmit informații valoroase și practice, m-au provocat să-mi analizez propriul comportament în mediul online și convingerile pe care le am. Pe de altă parte, sunt sigură că alfabetizarea media nu e doar o competență utilă, ci mai curând o necesitate alarmantă în societatea în care ne aflăm.

Evenimentul în sine mi-a oferit mai multă încredere în capacitatea mea de a putea analiza critic informația și de a filtra, astfel încât informațiile pe care le consum și le distribui să fie relevante și adevărate, și nu în ultimul rând mi s-a oferit dorința de a contribui, în măsura în care cunosc și am capacități la crearea unei societăți mai incluzive și a unui mediu în sfera digitală mai corect și mai echilibrat.